Pe stadion

Cred ca 90 la suta dintre barbatii din romania am fost cel putin odata pe stadion. Cam slabut, nu-i asa? Pai pentru ca cel putin 100% dintre femeile din romania au fost de cel putin 10 ori la coafor, unde mai mult ca sigur au pus tara la cale ore intregi. Stiti, ele nici nu trebuie sa se cunoasca dinainte. Decum pasesc pragul coaforului, le este de-ajuns sa schimbe o privire cu doamna cu bigudiuri pentru a-si gasi 1 milion de subiecte de discutie. 

Ei bine, noi barbatii de ce nu ne-am desfata putin? Bineinteles, nu ne incurcam cu chestii ieftine, cum ar fi o suvita ridicata care necesita 7 ore de ingrijire la coafor, si o suma grasa ca nota de plata. Sa mergem la un meci de fotbal ne costa mult mai putin, iar odata ajunsi aici, partieeee. Il intalnim pe vecinu de la trei, pe nu stiu care prieten din liceu, cumparam seminte si nu suntem nevoiti sa scuipam cojile in scrumiera ca acasa... Putem fuma in voie si putem face glume despre femei, fara sa ne fie frica de OZNDPI (obiecte zburatoare neidentificabile decat dupa impact). Facem glume cu omul care vinde ziare, si care e tot timpul dispus sa stea la taclale, chiar daca nu ii cumparam ziarul. (nu ca ele, care daca nu le spunem cat de buna a fost mancarea arsa care n-eau pregatit-o pentru cina, ne intorc spatele imediat dupa telejurnalul de seara)

Te asezi pe scaun cu cateva minute inainte de inceperea meciului si te uiti sa iti cauti cunoscutii printre cei care sosesc ultimii. Intrebi prietenul cu care ai venit ceva despre echipa oaspete si iti raspunde unu' cu un rand mai sus. Din vorba in vorba afli ca tine cu echipa oaspete si e din Ploiesti. Suntem civilizati insa si ne respectam reciproc la golurile formatiei favorite. Totusi nu pot sa nu ma exteriorizez la primul gol al gazdelor. Pe ei baieti!!! Tribuna s-a potolit dupa un minut de larma dar omul cu ziarele, un bufon in toata regula continua sa strige. Are treaba cu banca de rezerve a oaspetilor, si ii intreaba pe membrii echipei adverse daca nu ii cumpara ziarul... Rasetele spectatorilor ii dau curaj si o tine asa vreo 5 minute. Euforic fiind. chiar imparte cateva ziare gratis. Nimic nu mai conteaza cand castiga echipa de suflet. Vocea pitigaiata a crainicului stadionului, pe care probabil il strangeau chilotii, starneste si mai multa galagie si rasete, atunci cand anunta o schimbare. Unu' din randurile din fata, euforic si el, se ia de omu cu ziarele: Lasa ba meciu ca ramai cu ziarele nevandute. Raspunsul vine prompt si raspicat, : "las' ca am timp sa le vand'!

Sfasritul meciului aduce cu sine aplauze si multumire. Omul cu zarele si-a terminat punga cu seminte si paharul de pepsi. Ca si cum am fi avut parte de o sedinta de terapie, cu totii am uitat grijile de acasa si iesim multumiti pe portile stadionului. Odata ce ne aflam in afara lui, e ca si cum am iesi de sub protectie. Incepe sa sune telefonul... o voce pitigaiata si puternica abia se aude dintre zgomotele disticnte si puternice ale uscatoarelor de par... Ii explici ca au fost prelungiri si ca s-a stat mai mult la pauza, ca la orice meci, si mai vezi tu cum scoti timp de o bere cu prietenii.....