Dimineata buclucasa!

Tuturor ne plac petrecerile. Cred ca si Ceausescu dadea petreceri mult mai des decat credeau bunicii sau parintii nostrii. Cool! Oare cum au fost petrecerile lui Ceau'? Lume buna, mancaruri alese.. animatoare? okok.. Daca avea animatoare la petreceri inchipuiti-va cum erau afterparty-urile. Da.... Cine nu si-ar dori sa ia parte la o petrecere data de un magnat. Cine nu si-ar fi dorit sa ia parte la o petrecere data de Ceausescu? O mana la tampla pentru a-l salut pe seful absolut, nemuritorul, atotstiutorul Ceau', si alta unde te doare mai tare: pe un pahar cu vin, un copan de pui sau.. o pulpa de femeie.
Mare branza. fleacuri pentru el... lux pentru invitati. Tovarasi, distrati-va cum puteti mai bine, ca am firma platita sa faca curatenie!
Booon... Toti cei care facem adunari si dam petreceri la noi acasa stim cat de important este aspectul acesta. Te trezesti dimineata tarziu... ok.. Dupa-amaiaza tarziu in cazul meu. Mahmur... Primul lucru: incerc sa imi aduc aminte in mare, (niciodata nu se poate cu lux de amanunte) ce s-a intamplat cu cateva ore inainte. Si uite-asa imi aduc aminte ca am auzit vorbindu-se de Alzheimer si ca e o boala grea grea de tot. Dar ma linistesc stiind ca apare doar la oamenii mai in varsta. Ok boon... Ma trezesc mahmur, soarele ma deranjeaza si imi ascund capul sub perna sau sub patura. NU! nu e bine eu vreau racoare.... acum inteleg vampirii, desi ei nu beau bere ca mine... Caut disperat o doza de cola, un pahar pe jumate gol cu orice numai alcohoool sa nu fie. Gasesc o sticla cu apa si sug cu nesat. Parca as fi un vitel scapat din mana. Gura de oxigen pentru stomac. Ma intorc pe o parte si ma fac carlig, sa-i fac stomacului viata mai usoara. Brusc dau ochii cu Matroana, paianjenul negru din colt. suntem prieteni din timpuri imemorabile. Sta suparata, si isi drege panza. Pare sa fie suparata pe mine si stie ea cum sa imi arate asta. Nu imi vorbeste... Chiar acum, cand am nevoie cel mai mult de o vorba buna.
E batrana si o companie placuta, de aceea imi iarta multe. Stie ca sunt tanar si distractia este o necesitate pentu mine. Dar ca sa ma mustre imi face un semn din cap. Ma uit grav in directia indicata de ea. Scrumiera e cu susu-n jos, peste tricoul meu preferat. Cand si cum? Nimeni nu poate sti in afara de Matroana, dar ea nu o sa imi spuna pentru ca e suparata pe mine. Imi fac curaj, ca atunci cand mananci juma de ardei iute, si ma cobor din pat. Pun un picior jos. Pare ok. Covorul e moale. Il pun si pe al doilea jos dar asta n-are noroc si nimereste intr-un pahar cu lichior de ciocolata. Macar sa fi fost bere. Ok nu-i bai. I'm a survivor... Deschid geamul si fumul gros isi face linistit drum parca bucuros ca nu va mai trebui sa se inghesuie in cativa metri patrati. In opinia lui, nici chinezii nu stau mai inghesuiti... OK! Melodia sacaita a telefonului mobil ma trezeste la realitate. Comunicam de minune cu natura (am deschis geamul si ma uitam prin gradina)... La telefon Raul, isi revendica politicos fularul negru de pe fotoliu si imi ureaza spor la curatenie. Ar veni si el dar, vezi Doamne are cursuri si mai merge si la sala. Matroana clatina din cap cu mila. Intelege pentru ca a trecut prin multe.
Aspir cumintel camera si termin destul de repede, asa.. ca baietii. Pun aspiratorul la loc si ii promit sa nu-l mai bag in seama vre-o saptamana. Camera miroase bine, totul straluceste, Matroana si-a terminat de tesut panza. Ma asez pe pat si pun ATB. Vreau sa ma relaxez dar turbatul de telefon suna si vibreaza prevestind vremuri tulburi. Raspund cu voce stinsa, e acelasi Raul: "deschide ca suntem la poarta"...